Despre arie

Rezervaţia Naturală Piatra Şoimilor este o rezervaţie botanică (1 ha). Se situează la vest de staţiunea Băile Tuşnad, pe malul drept al Oltului, în lanţul eruptiv al Harghitei de Sud, la baza versantului estic al Muntelui Pilişca (810 m altitudine). Rezervaţia face parte dintr-un peisaj de munte acoperit de vegetaţie forestieră mixtă, foioase-răşinoase. Importanţa fitogeografică a rezervaţiei se datorează faptului că, în anul 1942 a fost descris endemismul local vulturica lui Teleki (Hieracium telekianum).

Climă şi hidrologie

Datorită poziţiei geografice şi reliefului, parametrii climatici conduc la includerea acestei Rezervaţii în subetajul climatic al munţilor mijlocii (cu caracteristicile topoclimatului continental). Astfel, în funcţie de acestea, putem trasa câteva coordonate climatice: temperatura medie anuală înregistrează valori de cca. 4-6 °C, temperaturile medii decadale – valori de cca. 12-14 °C vara şi cca. -6 și -8 °C, atingând valori extreme de 25 °C vara, respectiv de -25 °C iarna. Precipitaţiile medii anuale prezintă valori de cca. 800-900 mm/an. Stratul de zăpadă durează aproximativ 100 zile, dar în cazul ariilor umbrite perioada este mult mai mare. Reţeaua hidrografică de suprafaţă este în totalitate tributară Oltului fiind reprezentată de două cursuri de ape, pârâul Corbului şi pârâul Minerului.

Geologie şi geomorfologie

Rezervaţia se găseşte în întregime la capătul sudic al lanţului neoeruptiv Harghita, pe versantul estic al conului vulcanic Pilişca. În constituţia geologică au fost identificate două tipuri de roci vulcanice provenite din două faze de erupţie: - din prima fază andezite cu piroxeni; - din cea de-a doua o succesiune de aglomerate şi lave andezitice cu hornblendă bazaltică. Fundamentul este format din formaţiunile flişului în a căror alcătuire intră roci marno-calcare, gresii, marne, marno-argile sau şisturi marnoase. Din punct de vedere morfologic terenul se încadrează în lanţul eruptiv al Munţilor Harghitei de Sud, pe versantul estic al conului Muntelui Pilişca, cu aflorimente de andezite sub formă de turnuri, înălţându-se deasupra zonei cu 50-60 metri. Conul Pilişca reprezintă o topografie relativ simplă, cu versanţi mai prelungi spre sud şi nord şi foarte abrupţi spre est.

Urmaţi întotdeauna marcajul!

Traseul turistic spre Piatra Şoimilor este marcat cu un triunghi roşu desenat pe copaci, aproximativ la nivelul capului, şi trebuie urmărit fără nici o abatere pentru a ajunge în siguranţă la Piatra Şoimilor. Acest semn este valabil atât pentru urcare cât şi pentru coborâre. Totuşi un lucru foarte important nu ne indică acest triunghi roşu: utilizarea strictă a serpentinelor. Uneori ne gândim, că dacă am tăia curba şi am urca drept am putea economisi timp şi energie, dar acest lucru este riscant deoarece putem disloca pietre care la rândul lor pot pune în pericol integritatea fizică a celor lăsaţi în urmă. Pe scurtăturile bătătorite se scurge apa de ploaie şi astfel panta poate deveni mai abruptă şi mai periculoasă. De aceea, este important să urmăm cu responsabilitate traseul marcat pentru ca excursia noastră să fie plăcută.

Rănile naturii

Natura este foarte sensibilă la poluarea de natură umană (antropică). Multe materiale de natură umană, ce poluează solul sau dăunează florei şi faunei, au un timp de degradare foarte lung: pungile de hârtie – 1 lună, cartonul – 2 luni, îmbrăcămintea din bumbac – 5 luni, ţigările – 5 ani, pungile de plastic – 15 ani, pantofii din piele – 50 ani, sticlele de plastic – 500 ani, cutiile de bere – 500 ani, cana de plastic – 1000 ani, sticlele – 1 milion de ani sau nu degradează deloc. În funcţie de calitatea materiilor poluante datele sus menţionate se pot schimba, dar demonstrează faptul că materialele aruncate în natură vor fi văzute şi peste multe generaţii. Nu uita: la plecare te rog să laşi doar urmele bocancilor şi să iei cu tine doar amintirile!

Viaţa după moarte

Lemnul mort este o componentă de importanţă critică în funcţionarea pădurii, care joacă roluri majore în ecologia unei păduri naturale şi sănătoase.

  • menţine productivitatea pădurii prin asigurarea materiei organice, umidităţii, substanţelor nutritive şi a vetrelor de regenerare pentru conifere (seminţele unor specii de arbori germinează de preferinţă pe buşteni căzuţi, în curs de putrezire)

  • asigură habitate pentru vieţuitoarele care trăiesc, se hrănesc sau cuibăresc în cavităţile din lemnul mort sau în curs de putrezire şi pentru vieţuitoarele acvatice care trăiesc în bălţile create de buştenii şi ramurile căzute în apă.

  • reprezintă o sursă alimentară pentru consumatorii specializaţi, cum sunt gândacii, ciupercile sau bacteriile

  • stabilizează pădurea prin faptul că ajută la consolidarea pantelor, stabilitatea suprafeţelor şi la prevenirea eroziunii solului în cazul furtunilor, ploilor puternice şi a altor fenomene climatice extreme

  • stochează carbonul pe termen lung, diminuând astfel impactul produs de schimbările climatice

Privelişte de pe Piatra Şoimilor

Ajungând pe Piatra Şoimilor ne aşteaptă panorama oraşului Băile Tuşnad, cea mai importantă staţiune turistică şi balneoclimaterică din judeţul Harghita. În anul 1968 a fost declarat oraş, astfel devenind singurul oraş din bazinul Ciucului de Jos şi totodată cel mai mic din ţară. de pe Stânca Şoimilor, localitatea poate fi văzută aproape în mărime completă, aceasta fiind stăbătută de râul Olt. Se poate vedea în centrul oraşului lacul artificial Ciucaş, care a fost amenajat între 1882-1893, apa fiind captată din pârâul Minerul. Piatra Şoimilor se situează în întregime la capătul sudic al lanţului neoeruptiv Harghita (853 m), care este cel mai tânăr munte vulcanic din România. La sud-vest de rezervaţie se află Vf. Corbului (1134 m), la nord Vf. Ulieş (1142 m), iar la vest Vf. Pilişca Mare (1374 m). În faţa rezervaţiei spre est, se pot vedea Vf. Surduc (1199 m), la sud de Surduc Vf. Comloş (1269 m), iar la nord de Surduc se află Vf. Cetăţii (1079 m) unde s-au găsit urme din epoca fierului (era un punct de observare). Vârfurile situate vizavi de Piatra Şoimilor aparţin masivului Ciomat. În apropierea oraşului, la o altitudine de 701 m, se află Turnul Apor, iar la nord de acesta se află Dealul Ludmila. În partea dreaptă, spre sud, la ieşirea din defileul Tuşnad (care reprezintă totodată graniţa sudică a judeţului Harghita) se poate vedea bazinul Bixadului şi satul Bixad, cel mai apropiat sat. În partea stângă, spre nord se poate observa partea sudică a bazinul Ciucului de Jos, pe defileul Tuşnad şi satul Tuşnadul Nou.